3 zile în Barcelona

• Unde ne-am cazat ?
• Ce amintiri ne-am creat aici ?
• Petic de călătorie (cazare, cheltuieli, obiective)

După călătoria pe coasta de Vest, am dorit să simțim și vibe-ul sângelui spaniol. Am dormit între cearceafuri spaniole, la Hotel Via Augusta.

Ziua 1: Dulce sărat mediteranean

Aerul dulce al Mediteranei m-a întâmpinat imediat ce am pășit în acest oraș fermecător. Ne-am lăsat bagajele la o mică pensiune din inima orașului și am pornit să descoperim magia străzilor pietruite din Barri Gòtic. Atmosfera era ca o poveste: pereții vechi șopteau istorii secrete, iar lumina blândă a soarelui de dimineață părea să îmbrățișeze totul

La prânz, ne-am pierdut în culorile și aromele din Mercat de la Boqueria, unde am gustat cele mai fine tapas și fructe exotice. Iar spre seară, La Rambla m-a condus către Port Vell, unde marea strălucea ca un milion de stele. Am privit apusul, iar cerul se transforma într-o pânză pictată cu nuanțe de roz și portocaliu – primul meu moment de dragoste cu Barcelona.

Ziua 2: Vraja lui Gaudi

Dimineața ne-a întâmpinat cu promisiunea artei și a visării. Am pășit în lumea fascinantă a lui Gaudí, unde fiecare colț pare rupt dintr-un basm. Sagrada Família m-a impresionat dincolo de cuvinte; înăuntrul catedralei, razele colorate care pătrundeau prin vitralii păreau o rugăciune a luminii.

După-amiaza, plimbarea pe Passeig de Gràcia mi-a oferit ocazia să admir Casa Batlló și Casa Milà – operele lui Gaudí care respiră frumusețe și mister. Spre seară, am ajuns în Parcul Güell, unde am simțit că timpul stă în loc. Terasa plină de mozaicuri colorate și priveliștea asupra orașului mi-au dat sentimentul că lumea este infinită și plină de posibilități. În apusul blând, Barcelona părea să îmi șoptească că frumusețea trăiește în fiecare detaliu.

La Casa Batlló am pretrecut cel mai mult timp. Casa m-a fascinat, arata asa cum mi-as inchipui casa ideala gusturilor mele.

Casa Batlló nu este doar o clădire, ci un poem sculptat în piatră și lumină, o poveste magică ce pare să prindă viață în inima Barcelonei. Opera lui Antoni Gaudí, acest edificiu pare că respiră și vibrează cu fiecare rază de soare care îi mângâie fațada.

Fațada sa unduitoare, decorată cu mozaicuri strălucitoare în tonuri de albastru, verde și auriu, evocă valurile mării care sărută țărmul. Balcoanele, delicate și misterioase, seamănă cu măști, păstrând tainele celor care au trăit între aceste ziduri. Acoperișul, o spinare de dragon în culori aprinse, pare desprins dintr-un basm – un dragon care veghează tăcut asupra orașului.

La interior, Casa Batlló te poartă într-o lume de vis. Scările par rădăcini ale unui copac fermecat, luminatoarele aduc cerul mai aproape, iar pereții unduiți îți dau senzația că te afli într-un râu ce curge lin spre necunoscut. Lumina, filtrată cu măiestrie, creează un joc de umbre și reflexii, ca și cum casa ar respira, vie și plină de emoție.

Casa Batlló nu este doar o capodoperă arhitecturală; este o declarație de iubire pentru natură și imaginație. Fiecare colț șoptește povești despre curajul de a visa, despre frumusețea ascunsă în detalii și despre legătura profundă dintre om și lumea din jur.

Dacă o privești atent, Casa Batlló îți va dezvălui nu doar măiestria lui Gaudí, ci și sufletul Barcelonei – un loc în care tradiția și visarea merg mână în mână.

Ziua 3: Natura

Ultima zi am petrecut-o în brațele naturii și sub cerul deschis. Am urcat pe Montjuïc, unde grădinile pline de flori și potecile umbrite mi-au oferit liniște. Castelul Montjuïc mi-a dezvăluit o priveliște incredibilă, iar marea albastră se întindea spre orizont ca o promisiune veșnică.

După-amiaza am ales plaja Barceloneta, unde m-am lăsat mângâiat de briza sărată și sunetul valurilor. Plimbarea de-a lungul țărmului, cu nisipul cald sub picioare, m-a făcut să simt că timpul nu mai are importanță. Cina a fost o poezie – paella savurată la o masă mică, lângă mare, cu un pahar de sangria dulce.

Barcelona mi-a vorbit despre iubire, nu doar pentru locuri, ci și pentru momentele simple: o privire către cer, o aromă îmbietoare, o atingere ușoară a vântului. E un oraș care nu te lasă să pleci fără să-ți fure inima.

Petic de călătorie: