Călătorește fără griji! Cu Nomad eSIM, ai internet în peste 100 de țări fără să schimbi cartela. Intră aici pentru detalii.
Croșetezi cu fire de viață îmbinate cu amintiri ani la rând, te-mbraci cu ele și le porți până la final, uneori țin de cald, alteori îți țin de frig, dar vine o vreme când ele nu ți se mai potrivesc… Te dezvolți într-o manieră în care poate nu ți se mai potrivește ce ai croșetat, cum ai croșetat, când ai croșetat, unde ai croșetat sau cât ai croșetat. Încerci să tai, descoși, croșetezi altfel, coși altfel, ca să obții un alt model, dar ajunge să te sfâșie, să te sugrume și începi să tai până faci totul franjuri și umbli dezbrăcat prin lume.
Sunt, totuși, împletituri care se deșiră în abis și când te regăsești cu omul de la celălalt capăt, vă înfășurați complet în acele fire încâlcite și vă acoperiți goliciunea minții, lipsa din suflet și freamătul trupului. Iată, dar… înfășurarea nu este destul de strânsă ca să țină împreună celulele din entitatea ta, ele se desprind ireversibil și se întorc în eter. O boală de care nu știi când te-ai lipit, dar care poate anula orice resentiment, orice tăcere, orice despărțire, orice înstrăinare a altuia către tine, doar pentru că acum timpul rămas e atât de scurt și timpul pierdut e atât de lung.
N-ai cum să oprești ceasul să mai ticăie înspre moarte, nici să afli cam cât este de aproape, dar undeva în corpul tău viața s-a oprit și mergi mai departe cu organele obosite de lipsa funcționalității unuia dintre ele. Pilule mari care parcă te sufocă când gâtul ți se subțiază la înghițirea lor, un leac care speri să te ducă la un final îndepărtat până la care aștepți ca altcineva să croșeteze, de vreme ce mâinile tale tinere sunt, totuși, tremurânde ca ale unei bătrâne.
