Călătorește fără griji! Cu Nomad eSIM, ai internet în peste 100 de țări fără să schimbi cartela. Intră aici pentru detalii.Iubesc scrierile lui Paulo Coehlo, iar aceasta, efectiv, m-a siderat. Încă de la prima atingere a cărții, parcă mi-a furnicat firea pe dinăuntru.
„Zahir” este un termen care provine din limba arabă și înseamnă „ceva care devine atât de prezent în viața noastră, încât ne absoarbe complet gândirea, acoperind orice altceva”. În contextul romanului, Zahir nu este doar un obiect sau o persoană, ci reprezintă acea obsesie care ne domină și care ne face să pierdem contactul cu restul lumii și cu propria noastră realitate interioară.
În poveste, Zahirul este adesea asociat cu iubirea și cu dorința intensă de a controla sau înțelege perfect ceea ce simțim sau trăim. Poate fi un obiect, un ideal, o relație sau chiar o cauză, dar ideea centrală este că Zahirul ne face să uităm de restul experiențelor vieții. Această obsesie poate duce la pierderea sinelui sau chiar la autodistrugere, deoarece nu mai suntem capabili să vedem imaginea completă a realității din cauza fixării asupra unui singur punct.
Coelho sugerează că adevărata libertate vine atunci când reușim să ne eliberăm de Zahir, să renunțăm la controlul obsesiv și să ne regăsim echilibrul interior. Astfel, Zahirul este o lecție despre cum să gestionăm dorințele și obsesia, pentru a nu deveni sclavi ai propriei noastre minți.
Petic de bibliotecă:
„Și, la un moment dat, îți dai seama că nu mai poți trăi fără acea persoană sau fără acel lucru, dar, în același timp, nu mai știi cine ești fără ele. Iar acest gol în care te scufunzi nu mai are nicio legătură cu dragostea, ci cu teama de a rămâne singur, de a te pierde pe tine însuți.”
Paulo Coehlo
